În ciuda intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa, statele membre NATO rămân reticente în adoptarea unor măsuri drastice imediate, care ar putea provoca reacții din partea Kremlinului.
Conform informațiilor furnizate de trei diplomați din cadrul NATO și o persoană familiarizată cu situația, capitalele europene evaluează opțiuni precum inițierea unei discuții despre cum un atac hibrid ar putea activa clauza de apărare colectivă stipulată în Articolul 5 al NATO, o comunicare mai unitară ca răspuns la incidentele recente și sporirea eforturilor pentru protejarea infrastructurii esențiale, conform Politico.
Cu toate acestea, Europa evită, deocamdată, să facă pași radicali, parțial din teama că astfel de acțiuni ar putea conduce la o escaladare a conflictului într-un război total cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico.
„Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Solicitările de acțiune subliniază preocupările tot mai mari legate de creșterea frecvenței atacurilor cibernetice, actelor de sabotaj și altor acțiuni care se mențin sub pragul unui război convențional în Europa. În weekend, o dronă rusească a atacat un tren în apropierea frontierei polono-ucrainene, la scurt timp după ce oficiali de rang înalt din domeniul securității occidentale au trecut prin zonă, iar autoritățile bulgare au început investigații în urma a două explozii în depozite de armament din țară.
„Presiunea crește în urma evenimentelor de la granița Poloniei”, a afirmat un diplomat NATO de rang înalt. Totuși, deocamdată, strategia este „să ne păstrăm calmul și să mergem mai departe și… să continuăm sprijinul pentru Ucraina”.
Cele mai severe incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig luna trecută, au fost până acum dejucate. Cu toate acestea, oficialii europeni se confruntă din ce în ce mai mult cu posibilitatea ca, în curând, un atac reușit să provoace victime, și cu reacțiile politice și publice pe care un astfel de incident le-ar putea genera.
„Serviciile secrete și-au îndeplinit bine sarcinile” până acum, a declarat un oficial european de rang înalt din domeniul apărării. Însă „am avut noroc — nu au existat incidente majore… dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți considerabil”.
„Suntem prea timizi — cu siguranță”, a afirmat parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann, care conduce comisia pentru apărare a Parlamentului European. „Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei dezbateri
În cadrul NATO, aliații nu au formulat încă oficial planuri pentru a răspunde la creșterea numărului de incidente, au declarat doi dintre diplomații menționați anterior. Opțiuni controversate, precum atacurile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt de obicei gestionate de serviciile naționale de informații.
În discuții informale, unii aliați evaluează oportunitatea de a lansa o dezbatere asupra modului în care o serie de atacuri sub nivelul războiului convențional ar putea activa clauza prevăzută de Articolul 5 al NATO, au afirmat cei trei diplomați.
Stabilirea clară a acestei limite ar putea transmite Rusiei un mesaj ferm și ar ilustra unitatea NATO față de astfel de atacuri, au subliniat doi dintre diplomați, recunoscând însă că nu există un consens în această privință până în prezent.
Un oficial european de rang înalt din domeniul apărării a spus că o astfel de discuție ar putea fi „utilă”, dar a avertizat că trebuie să fie însoțită de o „voință politică” clară de a reacționa militar — pentru a evita golirea de conținut a clauzei de apărare colectivă.
Oscilațiile repetate ale președintelui american Donald Trump privind NATO și, în special, apărarea colectivă fac ca această discuție să fie mai delicată.
„Am luat în considerare solicitarea activării Articolului 5”, a afirmat un diplomat est-european. „Dar nu vrem să escaladăm situația, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece ar putea să-i demonstreze lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute.”
Statele discută despre cum ar putea să atribuie rapid și oficial Kremlinului atacurile, au declarat cei trei diplomați. De asemenea, aliații ar putea fi solicitați să explice mai clar cheltuielile pentru pregătirea civilă și protejarea infrastructurii, cum ar fi spitalele, ca parte a obligațiilor lor de a direcționa 1,5% din PIB către apărarea civilă până în 2035, au afirmat diplomații. Până acum, ceea ce poate fi contabilizat în atingerea acestui obiectiv a rămas în mare parte nedefinit.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO de lungă durată și expertă independentă în securitate, a declarat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru anumite atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
Astăzi, „Putin… exploatează în mod clar procesele decizionale îndelungate și inerția instituțională dintre NATO și UE”, a afirmat ea. Dacă un incident grav de sabotaj atribuit Rusiei nu ar fi urmat de un răspuns clar al NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a adăugat ea.
Rutte a respins această îngrijorare luni. „Nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă” într-un astfel de scenariu, a declarat el pentru Politico, refuzând să comenteze dacă alianța pregătește noi opțiuni.
UE nu este unită
Uniunea Europeană discută, de asemenea, măsuri suplimentare — însă, până în prezent, există puține dovezi că aceasta pregătește un răspuns imediat.
Apărarea și securitatea sunt așteptate să fie teme centrale în discursul anual dedicat politicii europene, susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în această săptămână. Conform a doi oficiali din cadrul UE, discursul va sublinia probabil amenințările hibride și mult așteptata strategie de securitate a blocului comunitar, care urmează să fie prezentată în următoarele săptămâni.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, lucrează la noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, însă acestea au fost propuse înainte de incidentele recente din weekend.
Între timp, Parlamentul European va adopta în această săptămână o rezoluție fără caracter obligatoriu, inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care utilizează un limbaj neobișnuit de dur și identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Este de așteptat să fie adoptat și un alt raport care solicită consolidarea capacității agențiilor UE de a acționa împotriva activităților hibride.
Cu toate acestea, într-un semn că Europa nu este încă unită în ceea ce privește un răspuns mai ferm, capitalele UE nu au reușit luni să prelungească sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care vizează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat solicitării de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a afirmat că Bruxellesul trebuie să ia măsuri imediate, precum închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, să ajute Ucraina să își dubleze capacitatea de producție de drone și chiar să considere întreruperea alimentării cu energie electrică în Rusia prin atacuri cibernetice.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice acțiune de represalii”, a declarat el. „Trebuie să încetăm cu non-măsurile, pentru că acestea nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze situația.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: Inquam Photos
