Dacă te-ai gândit vreodată să pleci la studii în străinătate, să aplici pentru un job într-o companie multinațională sau pur și simplu să-ți certifici nivelul de engleză, probabil ai dat peste o întrebare care pare simplă, dar care devine complicată destul de repede: ce test ar trebui să dai? Și mai ales, care sunt testele alea pe care le recunoaște toată lumea?
Răspunsul nu e unul singur, ci depinde de ce vrei să faci cu certificatul respectiv, unde vrei să-l folosești și, sincer, și de cât de mult ești dispus să investești. Piața certificărilor lingvistice e vastă, iar opțiunile pot părea copleșitoare la prima vedere. Dar hai să le luăm pe rând, cu calm, și să vedem ce presupune fiecare.
Trebuie spus de la început un lucru important: nu toate testele sunt create egale. Unele sunt recunoscute pe tot globul, altele doar în anumite regiuni sau instituții. Unele testează engleza academică, altele pe cea profesională. Unele au rezultate valabile pe viață, altele expiră după doi ani. Și toate aceste detalii contează enorm atunci când trebuie să alegi.
IELTS, probabil cel mai cunoscut test de engleză din lume
Când vine vorba de teste de limba engleză cu recunoaștere internațională, IELTS (International English Language Testing System) e numele care apare cel mai des. E administrat în comun de British Council, IDP: IELTS Australia și Cambridge Assessment English, ceea ce îi conferă o greutate instituțională considerabilă.
IELTS există în două variante principale. Versiunea Academic este destinată celor care vor să studieze la o universitate din străinătate sau să profeseze într-un mediu care necesită un nivel ridicat de engleză. Versiunea General Training se adresează celor care emigrează în țări anglofone sau care au nevoie de certificare pentru muncă.
Testul evaluează patru abilități fundamentale: ascultarea (Listening), cititul (Reading), scrisul (Writing) și vorbitul (Speaking). Partea de Speaking se desfășoară față în față cu un examinator, ceea ce pentru mulți candidați e un avantaj, fiindcă interacțiunea umană face totul mai natural. Scorul final este o medie a celor patru secțiuni, pe o scală de la 1 la 9.
Ce face IELTS atât de popular? Pe lângă faptul că e recunoscut de peste 11.000 de organizații din întreaga lume, testul are o flexibilitate remarcabilă. Se poate susține pe hârtie sau pe calculator, iar sesiunile sunt organizate frecvent, aproape în fiecare săptămână, în majoritatea orașelor mari.
Un aspect pe care mulți candidați îl subestimează este secțiunea de Writing. Mulți vorbitori competenți de engleză se descurcă excelent la Speaking și Listening, dar se blochează când trebuie să scrie un eseu argumentativ sau să descrie un grafic. E un tip de competență diferită, care necesită antrenament specific.
IELTS e valabil doi ani de la data susținerii. Asta înseamnă că, dacă nu îl folosești în acel interval, va trebui să-l dai din nou. Poate părea frustrant, dar logica e simplă: competența lingvistică se poate degrada dacă nu e practicată constant.
TOEFL, poarta de intrare spre universitățile americane
Dacă IELTS e regele în spațiul britanic și australian, TOEFL (Test of English as a Foreign Language) domină în America de Nord. Administrat de ETS (Educational Testing Service), TOEFL a fost creat încă din 1961 și de atunci a fost susținut de peste 35 de milioane de oameni.
Varianta cea mai populară în prezent este TOEFL iBT (Internet-Based Test). Testul se desfășoară integral pe calculator și evaluează aceleași patru abilități ca și IELTS, dar cu o diferență importantă la secțiunea de Speaking. Spre deosebire de IELTS, unde vorbești cu un examinator, la TOEFL vorbești într-un microfon, iar răspunsurile sunt înregistrate și evaluate ulterior.
Fiecare secțiune este notată cu un scor de la 0 la 30, iar scorul total poate ajunge la 120. Majoritatea universităților americane cer un scor minim de 80, deși programele competitive pot solicita 100 sau chiar mai mult.
TOEFL are o particularitate care pe unii îi avantajează și pe alții îi dezavantajează: testul integrează abilitățile. De exemplu, la secțiunea de Speaking, s-ar putea să trebuiască să citești un pasaj, apoi să asculți o prelegere pe aceeași temă și abia după aceea să formulezi un răspuns oral. E un mod realist de a testa cum funcționezi într-un mediu academic, dar poate fi copleșitor dacă nu ești pregătit.
Durata testului a fost redusă recent la aproximativ două ore, față de patru ore cât dura înainte, ceea ce a fost primit cu entuziasm de candidați. ETS a eliminat secțiunile redundante și a simplificat formatul, fără să sacrifice rigoarea evaluării.
Ca și IELTS, TOEFL e valabil doi ani. E acceptat de peste 12.000 de instituții din 160 de țări, deci nu e deloc limitat la America. Totuși, dacă aplici în Marea Britanie sau Australia, IELTS rămâne alegerea mai sigură.
Cambridge English, certificatele care nu expiră
Aici lucrurile devin interesante, mai ales pentru cei care vor o certificare pe termen lung. Examenele Cambridge, administrate de Cambridge Assessment English (parte a Universității Cambridge), sunt printre puținele certificări de limbă engleză care nu au dată de expirare.
Cele mai cunoscute examene Cambridge sunt organizate pe niveluri, corespunzătoare Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). FCE, sau First Certificate in English, echivalează unui nivel B2. CAE, sau Certificate in Advanced English, corespunde unui nivel C1. CPE, sau Certificate of Proficiency in English, atestă un nivel C2, adică cel mai înalt nivel de competență.
Fiecare examen testează cele patru abilități clasice, dar include și o componentă de Use of English, care verifică stăpânirea gramaticii și vocabularului în context. Este, probabil, cea mai provocatoare parte a examenelor Cambridge, pentru că nu testează doar ce știi, ci și cum aplici ce știi.
Un avantaj semnificativ al examenelor Cambridge este tocmai faptul că sunt recunoscute pe viață. Dacă obții un certificat CAE la 20 de ani, îl poți folosi și la 40. Asta le face extrem de atractive pentru cei care vor o investiție pe termen lung în dezvoltarea lor profesională.
Pe de altă parte, Cambridge nu e la fel de flexibil ca IELTS sau TOEFL în privința datelor de examinare. Sesiunile sunt organizate de câteva ori pe an, iar rezultatele vin după câteva săptămâni. Dacă ai nevoie de un certificat rapid, Cambridge nu e cea mai bună opțiune.
Structura examenelor Cambridge este interesantă și prin faptul că fiecare nivel e un examen complet separat. Nu dai un singur test care să îți spună ce nivel ai. Alegi nivelul la care crezi că te afli și susții examenul respectiv. Dacă obții un scor suficient de mare, poți primi certificatul la nivelul imediat superior, ceea ce e un bonus neașteptat.
PTE Academic, varianta modernă și rapidă
Pearson Test of English Academic (PTE Academic) e un test care a câștigat mult teren în ultimii ani, mai ales în rândul candidaților care aplică pentru vize în Australia și Noua Zeelandă. E administrat de Pearson, una dintre cele mai mari companii de educație din lume.
Ce diferențiază PTE de celelalte teste este faptul că evaluarea e complet computerizată. Nu există examinatori umani. Totul, inclusiv secțiunea de Speaking, e evaluat de un algoritm de inteligență artificială. Asta înseamnă două lucruri: rezultatele vin extrem de repede (de obicei în 48 de ore) și evaluarea e complet obiectivă, fără posibilitatea unui bias subiectiv.
Testul durează aproximativ trei ore și evaluează cele patru abilități într-un mod integrat, similar cu TOEFL. Formatul e pur digital, iar candidații interacționează cu un calculator pe tot parcursul examenului.
Scorul PTE Academic variază între 10 și 90 de puncte. Guvernul australian acceptă PTE pentru toate tipurile de viză, ceea ce l-a făcut extrem de popular printre cei care emigrează în Australia. De asemenea, este recunoscut de mii de universități și instituții din întreaga lume.
Un aspect care merită atenție este faptul că PTE Academic include tipuri de întrebări care nu se regăsesc în alte teste. De exemplu, la secțiunea de Speaking există un exercițiu în care trebuie să repeți o propoziție exact cum ai auzit-o, testând atât memoria de scurt termen, cât și pronunția. E un format neobișnuit, dar eficient.
PTE Academic e valabil tot doi ani și poate fi susținut frecvent, cu sesiuni disponibile aproape zilnic în centrele Pearson autorizate. Rapiditatea cu care primești rezultatele îl face ideal pentru cei care au termene strânse de aplicare.
TOEIC, testul preferat de companii
Dacă testele menționate până acum se concentrează pe engleza academică sau generală, TOEIC (Test of English for International Communication) e orientat exclusiv spre mediul profesional. Creat tot de ETS, TOEIC evaluează capacitatea de a folosi engleza la locul de muncă.
TOEIC Listening and Reading este versiunea cea mai populară și testează, după cum sugerează și numele, abilitățile de ascultare și citire. Scorul maxim este de 990 de puncte (câte 495 pe fiecare secțiune). Întrebările sunt situate în contexte profesionale: emailuri, conferințe, rapoarte, conversații telefonice, anunțuri la birou.
Există și o versiune TOEIC Speaking and Writing, mai puțin răspândită, dar tot mai căutată de companiile care vor să evalueze abilitățile productive ale angajaților lor. Scorul pentru fiecare secțiune variază între 0 și 200.
TOEIC e folosit pe scară largă în Japonia, Coreea de Sud și în multe companii multinaționale din Europa. Dacă lucrezi într-o corporație sau aplici pentru un post care necesită dovada competenței lingvistice în context profesional, TOEIC e probabil testul potrivit.
Ce e interesant la TOEIC e că nu presupune cunoștințe specializate. Nu trebuie să fii expert în finanțe sau inginerie ca să răspunzi corect. Testul evaluează capacitatea de a înțelege și comunica în situații profesionale obișnuite, nu terminologie tehnică.
OET, pentru profesioniștii din sănătate
Occupational English Test (OET) e un test de nișă, dar extrem de important pentru un segment specific: profesioniștii din domeniul sănătății. Dacă ești medic, asistent medical, farmacist, dentist sau orice alt profesionist medical care vrea să lucreze într-o țară anglofonă, OET e testul creat special pentru tine.
OET evaluează engleza în contexte medicale reale. La secțiunea de Writing, de exemplu, un medic ar putea primi sarcina de a scrie o scrisoare de trimitere către un specialist, în timp ce un asistent medical ar putea redacta o notă de transfer. E un test practic, ancroat în realitatea profesională.
Testul este recunoscut de autoritățile de reglementare din Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Irlanda, Singapore și Dubai. Scorul este raportat pe o scală de la A (cel mai bun) la E, iar majoritatea organismelor de reglementare cer un scor minim de B.
OET e probabil cel mai specializat test de pe această listă, dar tocmai asta îl face valoros. Dacă ești în domeniul medical, un scor bun la OET vorbește mai mult despre competența ta lingvistică profesională decât orice alt test general.
Duolingo English Test, noul venit cu ambiții mari
Duolingo English Test (DET) e povestea fascinantă a unui test care a explodat în popularitate în timpul pandemiei de COVID-19. Când centrele de testare s-au închis și candidații nu mai puteau susține IELTS sau TOEFL, Duolingo a oferit o alternativă complet online, accesibilă de acasă.
Testul durează aproximativ o oră și costă semnificativ mai puțin decât IELTS sau TOEFL (în jur de 65 de dolari, față de 200-260 dolari). Scorul variază între 10 și 160 și e acceptat de peste 5.000 de instituții din întreaga lume, inclusiv universități prestigioase precum MIT, Yale și Columbia.
DET folosește o tehnologie adaptivă: întrebările devin mai dificile sau mai ușoare în funcție de răspunsurile tale. Asta înseamnă că fiecare candidat primește un set unic de întrebări, ceea ce face testul foarte eficient în evaluare.
Scepticii spun că DET nu are aceeași greutate ca IELTS sau TOEFL, și e adevărat că nu e acceptat peste tot. Dar popularitatea lui crește constant, iar calitatea evaluării s-a îmbunătățit semnificativ. Pentru studenții cu buget limitat sau pentru cei care au nevoie de rezultate rapide (disponibile în 48 de ore), DET e o opțiune legitimă.
Cum alegi testul potrivit pentru tine?
Alegerea testului de engleză depinde de mai mulți factori, iar cel mai important e scopul tău concret. Dacă vrei să studiezi în Marea Britanie sau Australia, IELTS e aproape obligatoriu. Dacă vizezi o universitate americană, TOEFL e alegerea naturală. Dacă vrei un certificat pe viață, Cambridge e opțiunea ta.
Un alt factor relevant e stilul tău personal de a da examene. Unii candidați se descurcă mai bine când vorbesc cu un examinator uman (cum e la IELTS), alții preferă să vorbească la un microfon fără presiunea contactului vizual (cum e la TOEFL sau PTE). Nu e o diferență banală, pentru mulți poate influența scorul final.
Bugetul contează și el. IELTS și TOEFL costă între 200 și 260 de dolari, Cambridge poate ajunge și la 300 de euro (în funcție de centrul de examinare), în timp ce Duolingo English Test e mult mai accesibil, la aproximativ 65 de dolari. Dacă trebuie să susții testul de mai multe ori până obții scorul dorit, costurile se adună repede.
Pregătirea pentru oricare dintre aceste teste necesită timp și strategie. Nu e suficient să știi engleză bine. Trebuie să cunoști formatul testului, tipurile de întrebări, strategiile de gestionare a timpului și particularitățile fiecărei secțiuni. De aceea, mulți candidați aleg să se pregătească prin cursuri specializate sau cu ajutorul unor centre de pregătire recunoscute, cum ar fi ILSC, care oferă programe adaptate nevoilor fiecărui candidat.
Nivelurile CECRL și echivalențele testelor
Un concept esențial pe care trebuie să-l înțelegi înainte de a alege un test este Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). Acest cadru, dezvoltat de Consiliul Europei, definește șase niveluri de competență lingvistică, de la A1 (începător) la C2 (competență completă).
CECRL nu e un test în sine, ci un standard de referință. Toate testele menționate anterior își mapează scorurile pe nivelurile CECRL, ceea ce permite comparații între ele. De exemplu, un scor IELTS de 7.0 corespunde aproximativ unui nivel C1, la fel ca un scor TOEFL de 94-104 sau un scor PTE de 76-84.
Nivelul B2 e considerat pragul minim pentru studii universitare în majoritatea țărilor europene. C1 e cerut de universitățile de top și de multe programe de master sau doctorat. C2 e rareori cerut explicit, dar demonstrează o stăpânire aproape nativă a limbii.
Avantajul CECRL e că oferă un limbaj comun. Când spui că ai un nivel B2 de engleză, interlocutorul tău înțelege imediat ce presupune asta, indiferent de testul pe care l-ai susținut. E un instrument de comunicare foarte eficient într-o lume academică și profesională din ce în ce mai globalizată.
Valabilitatea certificatelor și nevoia de reînnoire
Am menționat deja că IELTS, TOEFL și PTE au o valabilitate de doi ani. Cambridge, pe de altă parte, nu expiră. Dar ce înseamnă asta în practică?
Valabilitatea de doi ani reflectă o realitate lingvistică: competența într-o limbă străină se poate deteriora dacă nu e practicată. Dacă ai obținut un scor IELTS de 7.5 acum trei ani, dar de atunci nu ai mai vorbit engleză cu regularitate, nivelul tău actual ar putea fi sensibil diferit.
Instituțiile care cer aceste teste cunosc acest lucru, de aceea impun limite temporale. Majoritatea universităților și agențiilor de imigrare nu acceptă rezultate mai vechi de doi ani. E frustrant, mai ales dacă ai obținut un scor excelent, dar e o măsură de protecție pentru ambele părți.
Cambridge certificatele sunt o excepție notabilă. Odată obținut, certificatul e al tău pe viață. Dar asta nu înseamnă neapărat că fiecare angajator sau universitate îl va accepta fără discuție. Unele instituții pot cere dovezi suplimentare ale competenței curente, mai ales dacă certificatul a fost obținut cu mulți ani în urmă.
Testele de engleză în contextul imigrației
Pentru foarte mulți oameni, testele de limba engleză nu sunt despre studii sau carieră, ci despre imigrare. Țări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie cer dovada competenței lingvistice ca parte a procesului de obținere a vizei.
Australia acceptă IELTS, TOEFL, PTE Academic și Cambridge pentru vizele de migrare calificată (Skilled Migration). Scorul minim variază în funcție de tipul de viză: unele cer „competent English” (echivalentul unui IELTS 6.0), altele „proficient English” (echivalentul unui IELTS 7.0) sau chiar „superior English” (IELTS 8.0).
Canada folosește propriul sistem, Canadian Language Benchmarks (CLB), dar acceptă IELTS General Training și CELPIP ca teste de referință. Pentru imigrarea prin Express Entry, scorul lingvistic e unul dintre cei mai importanți factori de punctaj. Un scor CLB 9 (echivalentul unui IELTS 7.0 la fiecare secțiune) poate face diferența între aprobarea și respingerea aplicației.
Marea Britanie a trecut prin schimbări semnificative în ultimii ani. După Brexit, guvernul britanic a actualizat lista testelor aprobate pentru vizele de muncă și studiu. IELTS for UKVI (UK Visas and Immigration) e varianta specifică acceptată pentru vize. Nu orice centru IELTS e aprobat pentru UKVI, deci candidații trebuie să verifice cu atenție unde susțin testul.
Noua Zeelandă acceptă IELTS, TOEFL, PTE și Cambridge, cu scoruri minime care variază în funcție de categoria de viză. Procesul e similar cu cel australian, dar cu praguri ușor diferite.
Pregătirea pentru teste și strategii eficiente
Pregătirea pentru un test de engleză recunoscut internațional e un proiect în sine. Nu e vorba doar de a învăța engleză, ci de a învăța cum funcționează testul specific pe care l-ai ales.
Primul pas e să te familiarizezi cu formatul. Fiecare test are particularitățile lui: tipuri de întrebări, timp alocat, mod de evaluare. A cunoaște aceste detalii înainte de examen e jumătate din bătălie. Candidații care dau testul fără să fi făcut măcar un test de practică complet au aproape întotdeauna rezultate sub așteptări.
Al doilea pas e să-ți identifici punctele slabe. Poate ești excelent la Speaking dar te chinui cu Writing. Sau poate Listening ți se pare ușor, dar Reading academic te pune în dificultate. Focalizarea pe zonele deficitare e mult mai eficientă decât pregătirea uniformă pe toate secțiunile.
Testele de practică oficiale sunt resursele cele mai valoroase. IELTS, TOEFL și Cambridge oferă materiale de practică gratuite sau la prețuri accesibile pe site-urile lor oficiale. PTE și Duolingo au de asemenea platforme de practică dedicate. Folosirea materialelor neoficiale poate fi utilă, dar nu ar trebui să înlocuiască testele de simulare autentice.
Gestionarea timpului e un alt aspect critic. La IELTS Writing, de exemplu, ai 60 de minute pentru două sarcini: una de minim 150 de cuvinte și una de minim 250 de cuvinte. Mulți candidați petrec prea mult timp pe prima sarcină și nu reușesc să termine a doua. La TOEFL Reading, ai un timp limitat pentru fiecare pasaj și, dacă rămâi blocat pe o întrebare, pierzi minute prețioase.
Un sfat pe care mulți instructori îl dau, și care pare banal, dar e esențial: citiți mult în engleză. Nu manuale de gramatică, ci articole, cărți, reviste, bloguri. Expunerea constantă la engleză autentică îmbunătățește vocabularul, structurile gramaticale și fluența naturală într-un mod pe care niciun exercițiu tradițional nu-l poate replica.
Ce test aleg dacă nu știu exact ce vreau?
Există și situații în care nu ai un scop foarte clar. Poate vrei pur și simplu să-ți certifici nivelul de engleză, ca o investiție în tine, fără un plan imediat de a emigra sau studia în străinătate.
În astfel de cazuri, un examen Cambridge e probabil cea mai bună opțiune. Certificatul nu expiră, e recunoscut universitar, iar procesul de pregătire e formatív în sine, adică te face un vorbitor mai bun de engleză pe parcurs. Examenele Cambridge sunt concepute nu doar ca instrumente de evaluare, ci și ca repere de progres.
O altă opțiune e Duolingo English Test, mai ales dacă vrei doar o evaluare rapidă și accesibilă a nivelului tău actual. Nu e la fel de complex ca un Cambridge sau IELTS, dar îți oferă o imagine destul de clară asupra competenței tale.
Dacă ești în domeniul profesional și vrei ceva specific mediului de muncă, TOEIC e alegerea logică. Multe companii românești și internaționale recunosc și solicită scorul TOEIC la angajare sau la promovare.
Diferențe culturale între teste
Un aspect rar discutat, dar relevant, e „cultura” din spatele fiecărui test. IELTS, fiind britanic, folosește ortografia britanică și accente predominant britanice, australiene și neozelandeze la Listening. TOEFL, fiind american, se bazează pe ortografia americană și accente nord-americane.
Asta nu înseamnă că trebuie să vorbești cu accent britanic la IELTS sau american la TOEFL. Examinatorii și algoritmii sunt pregătiți să evalueze orice accent, atâta timp cât ești inteligibil. Dar familiarizarea cu accentele predominante din test te poate ajuta la secțiunea de Listening.
Cambridge tinde să fie mai „britanic” în abordare, cu un accent puternic pe acuratețea gramaticală și pe nuanțele limbii. PTE, fiind computerizat, e mai neutru din punct de vedere cultural, evaluând obiectiv pronunția, fluența și conținutul.
Aceste diferențe nu ar trebui să te sperie, dar e bine să le cunoști. Dacă ai crescut urmărind filme americane și ascultând muzică americană, probabil te vei simți mai confortabil cu TOEFL. Dacă ai studiat engleza cu profesori britanici sau ai consumat mult conținut BBC, IELTS ar putea fi mai natural pentru tine.
Costurile ascunse ale testelor
Prețul testului în sine nu e singurul cost pe care trebuie să-l iei în calcul. La IELTS, de exemplu, dacă vrei să trimiți rezultatele la mai mult de cinci instituții, plătești extra pentru fiecare destinatar suplimentar. La TOEFL, situația e similară.
Dacă nu ești mulțumit de scor și vrei să dai testul din nou, plătești din nou. Mulți candidați ajung să susțină testul de două sau chiar trei ori până obțin scorul dorit, ceea ce înseamnă o investiție totală de 500-800 de dolari sau mai mult.
Costurile de pregătire se adaugă și ele. Cursurile specializate, materialele oficiale, testele de practică, meditațiile individuale, toate au un preț. Dacă optezi pentru un curs intensiv de pregătire de câteva săptămâni, costul total poate depăși cu mult prețul testului.
E important să planifici financiar întreaga experiență, nu doar taxa de examinare. O pregătire bună reduce șansele de a fi nevoit să repeți testul, ceea ce pe termen lung e cea mai mare economie posibilă.
Viitorul testelor de limba engleză
Piața certificărilor lingvistice e într-o transformare accelerată. Pandemia a demonstrat că testarea online e viabilă și scalabilă. Duolingo English Test a deschis drumul, iar IELTS și TOEFL au fost nevoite să-și adapteze oferta, introducând variante online sau flexibilizând formatul tradițional.
Inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai mare în evaluare. PTE folosește deja exclusiv evaluare computerizată, iar TOEFL a introdus elemente de scoring asistat de AI. E probabil doar o chestiune de timp până când evaluarea umană va deveni excepția, nu regula.
Întrebarea care rămâne deschisă e dacă aceste teste vor reuși să măsoare cu adevărat competența comunicativă sau doar abilitatea de a performa într-un format standardizat. Un scor excelent la IELTS nu garantează că poți avea o conversație relaxată la o cafenea din Londra, după cum un scor modest nu înseamnă că ești incapabil să comunici eficient.
Testele de limba engleză rămân, deocamdată, cel mai bun instrument pe care îl avem pentru a certifica competența lingvistică la nivel global. Nu sunt perfecte, dar sunt standardizate, comparabile și recunoscute. Iar pentru milioanele de oameni care le susțin în fiecare an, ele reprezintă un pas concret spre oportunități academice, profesionale și personale pe care altfel nu le-ar fi putut accesa.
Ceea ce contează cu adevărat, dincolo de orice scor sau certificat, e să nu te oprești din a folosi limba engleză după ce primești rezultatul. Certificatele atestă un nivel la un moment dat. Competența reală se construiește zilnic, prin lectură, conversație, practică și curiozitate. Iar asta, din fericire, nu necesită niciun examen.
