În ultimele săptămâni, Ethereum a început să arate din nou ca o rețea în care intră oameni noi, nu doar ca un loc închis, frecventat de aceiași utilizatori care se plimbă între aceleași aplicații.
Se vede o creștere a adreselor care interacționează pentru prima dată cu rețeaua, scrie astazi portalul de stiri crypto Cryptology.ro, iar unele măsurători de tip „retenție” sugerează că mulți dintre cei care apar nu dispar după o singură tranzacție.
Dacă până nu demult discuția despre Ethereum era dominată de costuri și de fricțiunea pe care o simțeau cei aflați la început, acum datele lasă impresia unei schimbări de ritm: intrarea pare mai ușoară, iar folosirea mai firească.
Merită spus de la început, ca să păstrăm lucrurile clare. Blockchain-ul nu numără „oameni”, ci adrese. O adresă este un identificator tehnic, un cont, un loc unde pot exista fonduri și de unde pot pleca tranzacții. Un singur utilizator poate avea mai multe adrese, fie din motive de organizare, fie pentru un plus de confidențialitate.
O platformă mare, o bursă sau un serviciu de custodie poate gestiona mii de adrese fără ca asta să însemne mii de persoane. Totuși, când mai mulți indicatori se aliniază, creșterea adreselor noi devine relevantă, pentru că arată că s-a redus bariera de intrare și că există un motiv practic pentru care cineva își instalează un portofel și îl folosește.
Ce înseamnă „prima utilizare” și de ce formula contează
Când o știre afirmă că „mai mulți oameni folosesc Ethereum pentru prima dată”, traducerea corectă, pe limba datelor on-chain, este că a crescut numărul de adrese care fac prima interacțiune semnificativă într-o perioadă dată.
Asta poate însemna o primă tranzacție, un transfer de tokenuri, o interacțiune cu un contract smart sau o operațiune care implică taxe plătite pe rețea. Nu este o statistică perfectă, dar este un indicator bun de temperatură.
Importanța nu stă doar în câte adrese apar într-o zi, ci în ceea ce se întâmplă după aceea. În trecut, Ethereum a avut episoade în care adresele noi se umflau brusc, apoi se retrăgeau la fel de repede, ca o mare care se ridică din cauza vântului și, odată cu calmul, se așază la loc. Într-un ecosistem matur, valul nu e doar zgomot.
Un semnal sănătos este atunci când utilizatorii noi nu vin doar să „încerce” și să plece, ci găsesc un motiv repetabil să revină.
Semnalul din retenție: cohortele de utilizatori noi se întăresc
Datele folosite în comentariile recente despre Ethereum subliniază o creștere vizibilă în cohorta de adrese etichetată drept „new”, adică adrese care interacționează pentru prima dată cu rețeaua într-o fereastră de timp.
În ultimele 30 de zile analizate în aceste rapoarte, această cohortă a crescut suficient cât să schimbe proporțiile, iar o cifră invocată frecvent este dublarea, într-o lună, a numărului de adrese nou active captate de aceste măsurători, de la puțin peste patru milioane la aproximativ opt milioane.
Retenția este un cuvânt care sună sec, dar spune, de fapt, o poveste foarte umană. Un utilizator nou are nevoie de o experiență care să nu-l pedepsească pentru primele încercări.
Dacă primul contact cu rețeaua înseamnă comisioane mari, erori greu de înțeles și pași care cer un vocabular tehnic, șansele ca omul să revină scad. Când retenția crește, înseamnă, de regulă, că ceva în această experiență s-a îmbunătățit, fie prin costuri mai mici, fie prin interfețe mai prietenoase, fie printr-o utilitate care merită efortul.
Recorduri de portofele noi și creștere zilnică peste praguri rare
Un alt set de date invocat în contextul acestui val vine din indicatori de tip „network growth”, care urmăresc câte adrese devin active pentru prima dată într-o perioadă dată.
Cryptology.ro scrie ca in ultima săptămână, media raportată a fost de aproximativ 327.100 adrese noi pe zi, iar într-o zi s-a atins un vârf de 393.600, prezentat drept record pentru creșterea zilnică a portofelelor noi.
Când vezi astfel de cifre, primul impuls este să le tratezi ca pe o statistică impresionantă, dar abstractă. Greutatea lor apare atunci când le legi de context. O creștere masivă de adrese noi poate fi alimentată de o campanie, de un eveniment punctual sau chiar de activitate automată. Dar când același interval arată și taxe mai mici, și tranzacții în creștere, și semne de retenție, tabloul devine mai solid.
În aceeași zonă de discuție apare și numărul adreselor „non-empty”, adică adrese cu un sold nenul, raportat la aproximativ 172,9 milioane. Nu este o măsură a numărului de persoane, dar arată dimensiunea bazei de conturi care dețin efectiv valoare, ceea ce sugerează o infrastructură folosită pe scară largă, nu doar testată.
Costul primei tranzacții: motivul discret care poate întoarce o piață
Pentru publicul larg, discuția despre Ethereum s-a blocat ani întregi într-o idee simplă: „e scump”. În anumite perioade, comisioanele au fost suficient de ridicate încât orice încercare să pară o aventură cu taxă de intrare. Asta a avut un efect psihologic puternic. Oamenii acceptă să învețe un sistem nou prin încercări. Nu acceptă să fie taxați serios pentru fiecare încercare.
În comentariile recente, apare ideea unor taxe medii de ordinul a 0,15 dolari pentru o tranzacție, mult sub nivelurile citate cu un an înainte, când se vorbea despre medii în jur de 11 dolari. Astfel de medii variază, depind de congestie și de tipul tranzacției, dar schimbarea de scară este evidentă.
Când taxele scad la nivelul în care aproape dispar din atenția utilizatorului, comportamentul se schimbă. Oamenii testează, trimit sume mici, încearcă aplicații, mută fonduri între rețele și, fără să-și dea seama, devin utilizatori obișnuiți.
În lumea tehnologiei, prima impresie rămâne. Dacă prima interacțiune cu Ethereum nu mai este o sperietură, onboarding-ul poate crește natural, fără campanii stridente. Uneori, progresul real arată exact așa: nu ca un foc de artificii, ci ca un cost care se reduce până când nu mai contează.
De ce au scăzut costurile: maturizarea Layer 2 și upgrade-urile din 2025
Ethereum a evoluat treptat către un model în care stratul principal, L1, rămâne zona de securitate și decontare, iar o parte importantă din execuția intensivă se mută pe rețele de tip Layer 2, adică soluții care procesează multe operațiuni rapid și ieftin, apoi ancorează rezultatul pe L1.
În discuțiile despre eficiență din 2025 apar frecvent două repere de calendar: Pectra, programat pentru 7 mai 2025, și Fusaka, planificat pentru 3 decembrie 2025.
Dincolo de nume, ideea e ușor de urmărit. Ethereum încearcă să fie o fundație sigură, iar deasupra ei să existe un etaj de rețele care fac munca grea, la costuri mici. Pentru utilizator, rezultatul este că multe operațiuni care altădată s-ar fi desfășurat direct pe L1 ajung să fie făcute într-un mediu mai ieftin, cu timpi mai scurți, în timp ce securitatea rămâne legată de stratul principal.
Mai există și o componentă de experiență, mai puțin discutată în termeni tehnici, dar foarte importantă în practică. Portofelele, interfețele și fluxurile de utilizare au devenit mai inteligente. Multe aplicații își asumă pașii complicați, iar utilizatorul vede, pur și simplu, un buton de „trimite”, „schimbă”, „depozitează”.
Când partea invizibilă a sistemului se rafinează, onboarding-ul crește exact ca în orice altă tehnologie: oamenii intră pentru că nu mai trebuie să devină experți.
Stablecoin-urile, motivul practic pentru care lumea își face portofel
Un fir roșu în toate discuțiile despre adopția din 2026 este rolul stablecoin-urilor. Pentru mulți utilizatori, stablecoin-ul este „banii” din ecosistem. Nu intră neapărat ca să parieze pe prețul ETH, ci ca să trimită și să primească valoare într-o unitate stabilă, de obicei ancorată la dolar. Stablecoin-urile sunt folosite pentru transferuri între platforme, pentru plăți online, pentru decontări rapide, dar și pentru aplicații DeFi.
În raportările invocate în jurul acestui val se menționează un volum foarte ridicat al transferurilor stablecoin pe Ethereum în trimestrul al patrulea din 2025, de ordinul a 8 trilioane de dolari, descris ca un maxim trimestrial.
Aici e necesară o nuanță: volumul nu este sinonim cu „bani noi”, deoarece aceeași lichiditate poate fi mutată de mai multe ori, iar operațiunile burselor și ale market makerilor cântăresc greu. Totuși, un volum mare și consistent arată că Ethereum rămâne o autostradă importantă pentru transferul valorii în formă stabilă.
De aici vine și explicația pentru apariția de utilizatori noi. Dacă vrei să trimiți rapid o sumă într-un stablecoin, ai nevoie de un portofel. Dacă vrei să folosești o aplicație care îți promite transferuri mai rapide sau acces la un serviciu financiar digital, ai nevoie de o adresă și de o tranzacție inițială. Într-o rețea în care comisioanele sunt mici, pasul acesta devine aproape banal.
Tranzacții zilnice mai multe și adrese active în creștere
Un alt semnal care întărește povestea este creșterea activității de zi cu zi. În comentariile recente care citează date de tip Etherscan, a apărut un salt al adreselor active spre peste un milion, de la aproximativ 410.000 în aceeași perioadă a anului precedent. În aceeași zonă de timp, au apărut mențiuni despre recorduri la tranzacții zilnice, cu valori care urcă până la aproximativ 2,8 milioane într-o zi.
În alte relatări se vorbește despre pragul de 2,1 milioane de tranzacții într-o zi, corelat cu taxe medii foarte mici. Diferențele între aceste cifre pot veni din ziua exactă analizată și din metoda de numărare. Importantă este direcția.
Activitatea urcă, iar costul mediu al interacțiunii scade. Pentru un ecosistem care a fost criticat tocmai pentru costuri, această combinație e semnificativă.
Pe scurt, nu mai pare vorba doar despre o piață care discută Ethereum, ci despre una care îl folosește. Iar folosirea, mai ales în perioade în care nu totul depinde de un entuziasm de preț, este ceea ce dă durabilitate.
Unde pot fi înșelătoare cifrele și cum le citim fără să ne păcălim
În cripto există mereu riscul ca indicatorii să fie umflați de comportamente automate. Airdrop-urile și programele de stimulare pot încuraja crearea de multe adrese și activitate minimă doar pentru eligibilitate. Roboții pot testa aplicații. Platformele mari își pot reorganiza portofelele, iar din afară pare că au apărut brusc utilizatori noi.
Tocmai de aceea, lectura realistă se face din suprapuneri. O singură metrică poate minți sau poate fi interpretată greșit. Mai multe, care merg în aceeași direcție, scad șansele unei explicații simple. Când vezi adrese noi, retenție mai bună, taxe mai mici și tranzacții în creștere, începi să vorbești despre un fenomen mixt, cu o componentă reală de onboarding.
Mai există și o particularitate a anilor recenți: mulți utilizatori intră prin Layer 2 sau prin aplicații care ascund complexitatea. Un om poate „folosi Ethereum” fără să simtă că a făcut ceva tehnic.
Uneori, abia când apare o taxă neașteptată sau când se blochează un transfer își dă seama că există un lanț dedesubt. Dacă infrastructura se stabilizează și costurile rămân mici, onboarding-ul devine mai puțin teatral și mai utilitar, ceea ce este, paradoxal, semnul maturizării.
Cum arată, în practică, drumul unui utilizator nou în 2026
Pentru cine nu trăiește în jargonul cripto, „adopția” se vede în gesturi simple. Un utilizator își instalează un portofel, primește sau cumpără un stablecoin, face un transfer către un prieten, mută fonduri către o platformă, face un schimb, apoi revine.
Acestea sunt acțiuni pe care oamenii le fac deja în aplicații bancare și fintech. Diferența este că aici se întâmplă pe o infrastructură deschisă, fără un singur operator, cu reguli scrise în cod.
Dacă în trecut fiecare pas venea cu o taxă care te obliga să calculezi de două ori, acum, în perioadele în care comisioanele sunt de ordinul cenților, această fricțiune dispare. Dispare și anxietatea că ai să plătești prea mult pentru o greșeală.
Asta contează, pentru că o mare parte din bariera de intrare în cripto nu este intelectuală, ci emoțională. Oamenii se tem să nu piardă bani în primele minute, să nu trimită într-o rețea greșită, să nu apese un buton fără să înțeleagă ce se întâmplă.
Când sistemul devine mai iertător financiar, utilizatorul are spațiu să învețe. Învață din repetare, iar repetarea e exact ce transformă un nou venit într-un utilizator.
Ce înseamnă acest val pentru ecosistem: de la aplicații la dezvoltare
Mihai Popa, analist al Cryptology.ro crede ca „o creștere a utilizatorilor noi nu este doar o veste bună pentru statisticieni. Ea schimbă dinamica internă. Mai mulți utilizatori înseamnă mai multă cerere pentru aplicații, mai mult trafic pentru rețelele L2, mai multe cazuri de utilizare pentru stablecoin-uri și, în cele din urmă, un motiv în plus pentru dezvoltatori să construiască.”
În comentariile din jurul acestei perioade se menționează și niveluri ridicate ale activității de dezvoltare, inclusiv un număr mare de contracte noi publicate în anumite intervale.
Chiar dacă astfel de cifre pot include și experimente sau testări, ele sugerează că ecosistemul continuă să producă funcționalitate, nu doar să recicleze povești.
Asta e important pentru publicul larg fiindcă, în cele din urmă, utilitatea se traduce în servicii. Când Ethereum este folosit pentru transferuri stabile, pentru împrumuturi digitale, pentru plăți, pentru instrumente de economisire sau pentru aplicații care rezolvă probleme concrete, „adopția” nu mai arată ca o modă. Arată ca un obicei.
Ce merită urmărit în următoarele săptămâni, fără exagerări?
Cripto poate accelera brusc și se poate răci la fel de repede. Un val de adrese noi poate fi începutul unei perioade de creștere organică sau poate fi efectul unui eveniment punctual. Diferența o face continuitatea.
Dacă retenția cohortelor noi rămâne ridicată și după ce trece entuziasmul de început de an, dacă taxele rămân mici și în perioade de trafic intens, dacă numărul tranzacțiilor nu se prăbușește la primul semn de nervozitate a pieței, atunci semnalul se întărește. Dacă, dimpotrivă, cifrele se retrag rapid, este posibil să fi fost un episod de sezon.
Deocamdată, tabloul e coerent. Măsurătorile care urmăresc adresele noi sugerează o creștere, retenția pare să se îmbunătățească, iar costurile medii, cel puțin în anumite intervale, arată mult mai bine decât în anii în care Ethereum era sinonim cu „taxe mari”.
Pe o piață care s-a maturizat și care începe să caute utilitatea, nu doar spectacolul, acesta este un tip de știre care merită privită cu atenție.
