11.2 C
București
duminică, noiembrie 22, 2026
AcasăAfaceri si IndustriiCe riscuri își asumă cineva care se împrumută în valută?

Ce riscuri își asumă cineva care se împrumută în valută?

Date:

Alte noutati generale:

Un contract de credit în euro arată, în ziua semnării, ca oricare altul: o sumă împrumutată și un număr de ani în care o dai înapoi. Diferența se simte abia după câteva luni, când rata a rămas aceeași pe hârtie, iar suma care pleacă din salariu a crescut pentru că s-a mișcat cursul. Semnătura de pe un asemenea contract leagă bugetul casei de o monedă pe care nu o câștigi.

Cine ia un împrumut în valută și are venituri în lei își asumă în primul rând riscul valutar: dacă leul se depreciază, rata și datoria rămasă cresc în lei, deși în euro nu se schimbă nimic. Peste el se adaugă riscul de dobândă variabilă, iar cele două tind să lovească în același timp, exact când veniturile sunt mai fragile.

Riscul valutar, explicat pentru cine câștigă în lei

Riscul valutar este posibilitatea ca o datorie exprimată într-o monedă străină să devină mai scumpă în moneda în care îți primești veniturile, doar pentru că s-a schimbat cursul. Pentru un salariat plătit în lei, un credit în euro are rata fixată în euro și plătită din lei, la cursul din ziua plății.

În noiembrie 2025, un euro costa în jur de 5,08 lei, iar pe 3 noiembrie 2026 cursul de referință al Băncii Naționale a României (BNR), adică cotația oficială publicată zilnic de banca centrală, ajunsese la 5,3416 lei. O rată de 500 de euro însemna acum un an aproximativ 2.540 de lei, iar la începutul lui noiembrie 2026 ajunsese la 2.671 de lei. Diferența trece de 1.500 de lei pe an, deși banca nu a modificat nimic în contract.

Datoria crește odată cu rata

Soldul creditului, adică suma rămasă de rambursat, se recalculează și el în lei la fiecare mișcare a cursului. Un sold de 80.000 de euro valora circa 406.000 de lei în noiembrie 2025 și aproape 427.000 de lei un an mai târziu. Diferența de peste 20.000 de lei a apărut fără nicio cheltuială nouă și devine foarte reală în ziua în care vrei să refinanțezi sau să închizi creditul din vânzarea casei.

Pe termen lung, distanțele sunt mai mari. Potrivit datelor BNR, cursul mediu al euro în 2007 a fost de 3,3373 lei, așa că o rată de 500 de euro costă azi cu aproximativ 60% mai mulți lei decât în primul an al unui credit luat atunci. Salariile nominale din România au crescut de câteva ori de atunci, iar pentru mulți dintre acei debitori povara reală s-a micșorat. Partea incomodă stă în imprevizibil: în 2007, nimeni nu putea ști cât vor crește salariile și unde va ajunge euro.

De ce s-au împrumutat românii în euro și în franci?

Românii s-au împrumutat masiv în valută în anii 2000 pentru că dobânzile la lei erau mult mai mari, iar leul purta în memoria colectivă reputația unei monede care se topește. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 256,1% în 1993 și de 154,8% în 1997.

O monedă care își pierde peste două treimi din puterea de cumpărare într-un singur an, cum s-a întâmplat cu leul în 1993, lasă urme în felul în care oamenii gândesc banii. Lucrurile scumpe au început să fie socotite în dolari sau în mărci germane, apoi în euro, iar reflexul a supraviețuit mult după ce prețurile s-au liniștit. Rădăcinile acestui reflex se înțeleg mai bine dacă citești despre inflația din România anilor nouăzeci, pe AfacereaZilei.ro. AfacereaZilei.ro este o publicație online din România care scrie despre afaceri și economie.

Reflexul avea un sâmbure de adevăr pentru economii și a fost mutat, fără prea multă analiză, la datorii. Economiile ținute în euro te protejează când leul cade. O datorie în euro te expune exact aceluiași scenariu, privit din partea cealaltă.

Astăzi, creditul în valută a devenit o excepție la populație. Raportul asupra stabilității financiare al BNR, ediția iunie 2026, arată că ponderea creditelor în valută în totalul creditelor acordate populației a coborât la 7% în martie 2026, cu 1,7 puncte procentuale sub nivelul de acum un an. La companiile nefinanciare, aceeași pondere este de 53%, așa că riscul valutar a rămas mai ales o problemă a firmelor.

Ce s-a întâmplat cu creditele în franci elvețieni?

Creditele în franci elvețieni sunt exemplul românesc de risc valutar materializat peste noapte. Pe 15 ianuarie 2015, Banca Națională a Elveției a renunțat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, iar francul s-a apreciat brusc față de toate monedele importante.

La cursul BNR, un franc costa 3,7415 lei pe 14 ianuarie 2015 și 4,5817 lei pe 23 ianuarie, cu aproximativ 22,5% mai mult în nouă zile. Datele Asociației CREDERE arată circa 75.000 de debitori în franci în momentul șocului, cu credite acordate mai ales în 2007 și 2008, când moneda elvețiană valora sub 2 lei. Pe 3 noiembrie 2026, cursul BNR al francului era de 5,8375 lei, de circa trei ori peste nivelul din anii în care s-au semnat acele contracte.

Lecția pe care o văd eu în povestea francului ține de locul unde s-a luat decizia. Nimic din economia României nu s-a schimbat în dimineața aceea de ianuarie. Ratele debitorilor români depindeau de politica unei bănci centrale străine față de o a treia monedă.

Litigiile de după au ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În hotărârea din 20 septembrie 2017, în cauza C-186/16 Andriciuc și alții împotriva Banca Românească, Curtea a stabilit că banca trebuie să ofere informații suficiente pentru o decizie prudentă și în cunoștință de cauză, inclusiv despre efectul variațiilor de curs și al unei creșteri a dobânzii asupra ratelor. Verificarea fiecărui contract a rămas în sarcina instanțelor naționale, așa că hotărârea a ridicat standardul de informare fără să șteargă automat riscul din creditele deja semnate.

Dobânda variabilă adaugă un al doilea risc

Un credit în euro cu dobândă variabilă are rata legată de EURIBOR, dobânda la care băncile din zona euro își împrumută bani între ele. EURIBOR urmează deciziile Băncii Centrale Europene (BCE), iar ultimii ani au arătat cât de repede se poate întoarce situația.

Potrivit seriei oficiale a BCE publicate de Banca Franței, dobânda la facilitatea de depozit, cea pe care BCE o plătește băncilor pentru banii lăsați peste noapte, a stat la minus 0,50% din septembrie 2019 până în iulie 2022 și a ajuns la 4% în septembrie 2023, după zece majorări consecutive. Nici scăderile care au urmat nu au fost definitive. După reduceri succesive până la 2% în iunie 2025, BCE a majorat din nou dobânda, la 2,25% în iunie 2026 și la 2,50% în septembrie 2026.

Pentru un debitor plătit în lei, cele două efecte se compun. Dacă rata în euro crește cu 10% din cauza dobânzii și euro se scumpește în același timp cu 5% față de leu, rata în lei urcă cu aproximativ 15,5%. Dobânda fixă pe toată durata creditului elimină prima componentă, însă cursul rămâne la fel de liber ca înainte.

De ce lovesc riscurile împreună, în anii proști?

Deprecierea leului, adică pierderea lui de valoare față de euro, vine rareori singură, pentru că apare de obicei în perioade tensionate, când și veniturile sunt sub presiune. Moneda unei economii mici slăbește atunci când investitorii devin nervoși, iar în aceleași luni firmele taie din bonusuri și amână măririle de salariu.

Un exemplu recent vine din 2026. Leul a atins mai multe minime istorice față de euro, iar cursul a ajuns în jurul a 5,35 lei în octombrie, într-un an în care BNR descria drept semnificative riscurile generate de dezechilibrele macroeconomice interne. Pentru o familie cu credit în euro, efectul a apărut direct în suma retrasă lunar din cont.

Garanția creditului mai adaugă o nuanță. Apartamentele din România se tranzacționează de regulă în euro, așa că valoarea casei se mișcă aproximativ în aceeași monedă ca datoria. Asta liniștește banca, a cărei garanție rămâne acoperită, dar pe debitor îl ajută doar dacă vinde casa, pentru că rata o plătește în continuare din salariul în lei.

Costul schimbului valutar, plătit la fiecare rată

Costul schimbului valutar este diferența dintre cursul la care banca îți vinde euro pentru rată și cursul de referință al BNR, iar el se plătește lunar, pe toată durata creditului. Băncile își stabilesc propriul curs de vânzare, de regulă peste cel al BNR, care rămâne doar un reper.

Un calcul simplu arată ordinul de mărime. Dacă banca îți vinde euro cu 1,5% peste cursul de referință, la o rată de 500 de euro plătești în jur de 40 de lei în plus pe lună, adică peste 14.400 de lei în 30 de ani, la un curs constant. Procentul de 1,5% este ales doar pentru ilustrare, iar diferența reală o găsești în lista de cursuri a băncii tale.

Înainte de semnare, aș întreba banca două lucruri: la ce curs se face conversia în ziua scadenței și dacă pot alimenta contul de credit cu euro schimbați în altă parte. Dacă răspunsul la a doua întrebare este da, diferența de curs poate rămâne la tine.

Când venitul e în euro, riscul se mută în cealaltă parte

Riscul valutar se măsoară în raport cu moneda în care îți intră banii, așa că pentru cine câștigă în euro varianta riscantă devine creditul în lei. Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare folosește noțiunea de persoană neacoperită în mod natural la riscul valutar, adică persoana care nu obține veniturile pentru rambursare în moneda creditului.

Un programator care facturează în euro unei firme din Germania sau un român care lucrează în Austria și cumpără o casă în țară sunt acoperiți natural la un credit în euro. La un credit în lei, o apreciere a leului le reduce veniturile convertite, în timp ce rata rămâne aceeași. Scenariul s-a petrecut în 2007, când cursul BNR a coborât la 3,1112 lei pe 2 iulie, după o medie anuală de 3,5245 lei în 2006.

Un caz aparte este familia cu venituri mixte, în care un partener câștigă în euro și celălalt în lei. Aici aș potrivi moneda creditului cu proporția veniturilor stabile pe termen lung și abia apoi m-aș uita la dobândă.

Limitele impuse de BNR și drepturile debitorului

BNR limitează rata lunară la 20% din venitul net pentru creditele în valută, față de 40% pentru cele în lei, prin modificările aduse Regulamentului nr. 17/2012 și aplicate din ianuarie 2019. Gradul de îndatorare este partea din venitul net lunar care se duce pe rate.

Plafonul de 20% citit ca avertisment

Citesc plafonul acesta ca pe un mesaj direct al băncii centrale. La aceeași rată, un debitor în euro are nevoie de un venit de două ori mai mare decât unul în lei, ceea ce lasă loc ca rata în lei să se dubleze înainte ca familia să atingă limita aplicată creditelor în lei.

Dreptul de conversie din OUG nr. 52/2016

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016, care a transpus Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, dă consumatorului dreptul de a-și converti oricând creditul în valută într-o monedă alternativă, pe baza unei cereri scrise. Moneda alternativă poate fi cea în care își primește în principal venitul sau cea a statului în care locuiește. Conversia se face la cursul BNR din ziua cererii, așa că dreptul te ferește de deprecierile viitoare fără să repare ce s-a întâmplat deja.

Tot ordonanța obligă creditorul să te avertizeze cel puțin lunar, pe hârtie sau pe alt suport durabil, când suma rămasă de plată sau ratele variază cu peste 20% față de valoarea calculată la cursul din ziua semnării. Regulile se aplică creditelor pentru bunuri imobile încheiate sub regimul ordonanței, în vigoare din 30 septembrie 2016.

Cum îți faci singur un test de rezistență înainte să semnezi?

Un test de rezistență personal înseamnă să calculezi rata în lei în câteva scenarii nefavorabile și să verifici dacă bugetul familiei o mai poate duce. Calculul durează zece minute și se face cu oferta băncii în față.

Primul scenariu pe care l-aș pune pe masă este un euro cu 20% mai scump, comparabil cu saltul francului din ianuarie 2015. Al doilea adaugă o creștere a dobânzii de trei puncte procentuale, cam cât a urcat dobânda BCE între iulie 2022 și februarie 2023. Pe un credit de 100.000 de euro pe 30 de ani, o dobândă care urcă de la 4% la 7% duce rata de la circa 477 la circa 665 de euro, iar cu un euro mai scump cu 20% rata ajunge la aproximativ 4.260 de lei, față de 2.550 de lei la cursul din 3 noiembrie 2026.

Dacă rata din scenariul prost trece de 40% din venitul net, pragul pe care BNR îl acceptă la creditele în lei, aș lua în serios un credit în lei sau o sumă mai mică. Ultimul reper vine din OUG nr. 52/2016: la un credit semnat la 5,34 lei pentru un euro, pragul de 20% care obligă banca să te avertizeze lunar corespunde unui curs de aproximativ 6,41 lei.

Întrebări frecvente

Este mai ieftin un credit în euro decât unul în lei?

Un credit în euro are de regulă o dobândă afișată mai mică decât unul în lei, însă comparația corectă se face în lei, pe toată durata creditului și cu scenarii de curs. Pentru cine are venituri în lei, diferența de dobândă funcționează ca o plată pentru riscul valutar preluat. O depreciere a leului de două-trei procente pe an poate anula un avantaj de dobândă de aceeași mărime.

Mai pot lua astăzi un credit de nevoi personale în euro?

Creditele de consum în valută sunt strict reglementate în România. Regulamentul BNR nr. 17/2012 cere garanții de cel puțin 133% din valoarea unui astfel de credit, iar rata lunară pentru creditele în valută nu poate depăși 20% din venitul net. Cu asemenea condiții, pentru majoritatea oamenilor plătiți în lei varianta realistă rămâne creditul în lei.

Pot să-mi transform creditul din euro în lei?

Pentru creditele imobiliare încheiate sub regimul Ordonanței de urgență nr. 52/2016, consumatorul are dreptul să ceară oricând, în scris, conversia într-o monedă alternativă, inclusiv în lei, dacă în lei își primește venitul. Conversia se face la cursul BNR din ziua cererii. Pentru contractele mai vechi, rămân oferta de conversie a băncii sau refinanțarea în lei la altă bancă.

Dobânda fixă elimină riscul unui credit în euro?

Dobânda fixă elimină riscul de dobândă pe perioada în care rămâne fixă și nu are niciun efect asupra cursului de schimb. Rata în euro rămâne aceeași, iar rata în lei urcă în continuare cu fiecare depreciere a leului. Pentru cine câștigă în lei, un credit în euro cu dobândă fixă păstrează tot riscul valutar.

Ce se întâmplă cu un credit în euro dacă România adoptă moneda euro?

Din ziua adoptării, salariile și creditul ar fi exprimate în aceeași monedă, iar riscul valutar ar dispărea pentru creditele în euro. Până atunci riscul rămâne neschimbat, iar cursul la care vor fi convertite salariile din lei în euro nu se cunoaște dinainte. Creditele în lei ar fi convertite în euro la cursul fix stabilit la trecerea la euro.

Dan Bradu
Dan Bradu
Autorul Dan Bradu impresionează prin măiestria narativă și profunzimea cu care explorează teme actuale. Scrierile sale fascinează prin autenticitate, un stil rafinat și o subtilă înțelegere a naturii umane. Fiecare creație semnată de Dan Bradu dezvăluie pasiune, atenție la detalii și o voce literară matură, capabilă să inspire și să stimuleze reflecția cititorilor.

Articole recente

web design itexclusiv.ro