Un teren poate arăta impecabil în fotografiile din anunț, cu iarba proaspăt tunsă și un gard nou spre drum. Ce nu se vede în poze e banca ce are o ipotecă pe el sau vecinul care poate trece zilnic cu tractorul prin mijlocul parcelei. Asemenea lucruri nu le observi de pe marginea șanțului, le citești în acte.
Afli dacă un teren are servituți sau ipotecă dintr-un extras de carte funciară pentru informare, eliberat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) online sau la ghișeu. Ipotecile și servituțile care apasă pe teren apar în partea a III-a. Ce nu apare acolo afli din certificatul de urbanism și de pe teren.
Ce înseamnă o servitute și ce înseamnă o ipotecă pe un teren
O servitute este dreptul proprietarului unui alt imobil de a folosi terenul tău într-un anumit fel, de pildă ca să treacă prin el sau ca să tragă o conductă. O ipotecă este garanția pe care un creditor, de cele mai multe ori o bancă, o are asupra terenului pentru o datorie. Amândouă rămân legate de teren și după ce acesta își schimbă proprietarul, așa că te privesc direct, chiar dacă tu n-ai semnat nimic nici cu banca, nici cu vecinul.
Servitutea ține de teren, nu de omul care îl deține
Codul civil (Legea nr. 287/2009), aplicat din 1 octombrie 2011, descrie servitutea la articolul 755 ca pe o sarcină care apasă pe un imobil în folosul imobilului altui proprietar. Terenul care o suportă se cheamă fond aservit, iar cel care profită de ea, fond dominant. În practică poate fi o trecere, pe jos sau cu mașina, ori interdicția de a construi peste o anumită înălțime, ca să nu-i iei vecinului vederea.
Codul mai face o distincție care contează mult în viața reală. La articolul 760, servituțile sunt împărțite în aparente, trădate de un semn vizibil precum o ușă sau un apeduct, și neaparente, care nu lasă nicio urmă pe teren. Pe primele le poți ghici dacă ai ochi buni, pe celelalte le afli numai din documente. Sincer, de acestea din urmă m-aș teme cel mai tare.
Ipoteca urmărește terenul oriunde ar ajunge
Articolul 2343 din Codul civil spune că ipoteca este un drept real asupra unor bunuri afectate executării unei obligații. Pe românește, pretenția băncii apasă pe terenul însuși, așa că îl poate urmări și după ce a trecut în mâinile tale. Iar dacă se ajunge la o vânzare silită, creditorul ipotecar își ia banii înaintea celorlalți creditori.
Vestea bună vine din articolul 2377, potrivit căruia ipoteca asupra unui imobil se constituie prin înscrierea în cartea funciară. Pentru un teren intabulat, asta înseamnă că o ipotecă valabilă nu are cum să lipsească din registru. Articolul 2378 mai cere ca actul de ipotecă să fie încheiat la notar, în formă autentică. De aceea, cartea funciară e primul loc în care cauți.
Cartea funciară, registrul în care trebuie să apară sarcinile
Cartea funciară este registrul public, ținut de ANCPI prin oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) din fiecare județ, în care sunt trecuți proprietarii unui imobil și drepturile altora asupra lui. Orice ipotecă și aproape orice servitute născută dintr-un contract ar trebui să figureze aici. Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 spune chiar din primul articol că sistemul există și pentru siguranța tranzacțiilor imobiliare și pentru facilitarea creditului ipotecar.
O istorie cu două viteze, Ardealul și Vechiul Regat
Țara nu a pornit de la aceeași linie de start, iar diferența se simte și azi. În provinciile aflate atunci sub administrație habsburgică, adică Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina, cărțile funciare de tip austriac s-au sprijinit pe lucrări de identificare a terenurilor începute la mijlocul secolului al XIX-lea. În Vechiul Regat, pe modelul francez preluat de Codul civil din 1864, actele se transcriau în registre de transcripțiuni și inscripțiuni, unde căutai după numele oamenilor, nu după teren.
Decretul-lege nr. 115/1938 a unificat regulile privitoare la cărțile funciare din provinciile care le aveau, iar Legea nr. 7/1996 a pus bazele sistemului integrat de azi. Vechile registre de transcripțiuni au fost închise prin Legea nr. 105/2019, cu obligația ca sarcinile încă valabile din ele să fie mutate în cartea funciară atunci când aceasta se deschide pentru imobilul respectiv. Dacă terenul care te interesează are acte vechi din Muntenia sau din Moldova, întreabă notarul dacă a trecut prin acest filtru.
Cât din țară a intrat deja în sistemul electronic
Potrivit ANCPI, la 7 iulie 2026 numărul imobilelor înscrise gratuit prin înregistrarea sistematică, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), depășea 10,8 milioane. În același comunicat, instituția arăta că lucrările fuseseră încheiate la nivelul întregii localități în 492 de unități administrativ-teritoriale, în timp ce în 2.601 se lucra încă la cadastrul gratuit. Pentru cine caută un teren, cifrele spun ceva foarte concret: în multe comune harta cadastrală se completează chiar acum, iar nu orice parcelă are deja carte funciară electronică.
Asta explică de ce experiențele diferă atât de mult între județe și chiar între comune vecine. Într-un oraș mare cumperi de obicei un teren cu număr cadastral și carte funciară electronică. Într-o comună unde lucrările abia au început, s-ar putea să dai peste un teren cunoscut doar din registrul agricol al primăriei și dintr-un titlu de proprietate primit după 1991.
Cum obții extrasul de carte funciară pentru informare
Extrasul de carte funciară pentru informare îl poate cere oricine, pentru orice imobil, fără să explice de ce, online pe platforma ePay a ANCPI sau la registratura biroului teritorial de care ține terenul. Potrivit ANCPI, varianta online costă 20 de lei, iar cea de la ghișeu 25 de lei. Greu găsești o asigurare mai ieftină în tot procesul de cumpărare.
Ce date îți trebuie și unde le găsești
Ca să ceri extrasul ai nevoie de localitatea în care se află terenul și de numărul cărții funciare sau de numărul cadastral. Un vânzător serios ți le dă din prima, fiindcă le are trecute pe actul de proprietate sau pe încheierea de intabulare. Dacă se codește, ia ezitarea lui ca pe o informație în sine.
Când nu ai de la cine afla numerele, pornești de la hartă. Chiar platforma ePay trimite către Geoportalul ANCPI, unde identifici parcela vizual și vezi dacă are număr cadastral. Tot de pe ePay poți comanda un extras din planul cadastral pe ortofotoplan, adică conturul terenului desenat peste o fotografie aeriană, care îți prinde foarte bine când mergi apoi să-l vezi.
Online, la ghișeu sau prin MyEterra
După ce îți faci cont pe ePay și plătești cu cardul, primești extrasul în format electronic, semnat digital. Dacă ai greșit datele sau cartea funciară nu poate fi generată automat, cererea ajunge la un asistent registrator și documentul vine mai târziu. La ghișeu procedura e cea clasică, cu cerere pe hârtie și ceva mai mult timp pierdut.
MyEterra, aplicația ANCPI pentru proprietari, oferă gratuit extrase de informare, însă numai pentru imobilele proprii. Vânzătorul poate scoate deci unul fără să plătească nimic, dar eu, în locul tău, aș da cei 20 de lei și aș avea extrasul meu, cerut în ziua în care iau decizia. Site-urile intermediare care promit extrasul „în câteva minute” cer mai mult decât taxa oficială și, până la urmă, depun aceeași cerere pe ePay.
Cum verifici un extras primit de la altcineva
Un PDF trimis pe WhatsApp de vânzător nu e o dovadă, oricât de oficial ar arăta. Extrasele obținute online au un cod de verificare, iar ANCPI permite confirmarea conținutului lor pe site-ul instituției timp de 30 de zile de la emitere. Mai e un detaliu: extrasul de informare nu are termen de valabilitate, dar arată situația doar din clipa emiterii, deci unul vechi de trei luni nu spune nimic despre o ipotecă pusă luna trecută.
Cum citești extrasul și unde găsești ipotecile și servituțile
Ipotecile și servituțile care apasă pe teren se află în partea a III-a a extrasului, notată cu litera C și intitulată Sarcini. Servituțile de care beneficiază terenul tău, cum ar fi dreptul de a trece prin curtea vecinului, apar în partea a II-a, lângă proprietari, așa cum prevede Legea nr. 7/1996. Celelalte două părți îți spun ce cumperi și de la cine.
Partea I și partea a II-a, ce este terenul și al cui este
Partea I descrie imobilul, cu numărul cadastral, suprafața măsurată, categoria de folosință și eventualele construcții. Compară suprafața cu cea din anunț și cu ce ți s-a arătat pe teren, pentru că o diferență de câteva zeci de metri pătrați poate ascunde o fâșie cedată pentru drum sau o graniță disputată. Partea a II-a îți spune cine e proprietarul și în baza cărui act a devenit proprietar, inclusiv cotele, dacă sunt mai mulți.
Aici verifici, înainte de orice, dacă numele de pe extras e același cu al omului care îți vinde terenul și dacă mai sunt coproprietari care trebuie să semneze. Tot în partea a II-a se trec servituțile constituite în folosul terenului, un avantaj pe care vânzătorul ar trebui să ți-l arate cu mândrie dacă parcela nu are ieșire directă la drum. O înscriere provizorie a dreptului de proprietate înseamnă că lucrurile nu sunt încă definitive și cere lămuriri de la notar.
Partea a III-a, lista cu tot ce apasă pe teren
Partea a III-a e cea pentru care ai plătit extrasul. Aici apare ipoteca, de obicei cu numele creditorului și cu actul prin care a fost constituită, iar lângă ea, aproape mereu, o interdicție de înstrăinare, grevare și închiriere notată în favoarea băncii. Tot aici se trec servituțile care apasă pe teren, uneori cu suprafața și traseul fâșiei afectate, alături de sechestre și de notările privind procese sau executări silite.
Dacă rubrica sarcinilor e goală, ai trecut de primul filtru, nu de toate. Extrasul de informare arată numai înscrierile active, deci o ipotecă stinsă și radiată nu mai apare, ceea ce e în regulă. Registrul spune însă doar ce s-a înscris în el, iar unele sarcini, după cum vei vedea mai jos, există fără să fi fost înscrise vreodată.
Formulări la care m-aș opri din citit
Câteva cuvinte din extras ar trebui să te facă să lași telefonul jos și să suni la un notar. Un sechestru înseamnă că terenul e indisponibilizat pentru o datorie, iar notarea unei somații de executare arată că un executor judecătoresc a pornit deja procedura. Notarea unei acțiuni în justiție semnalează un proces în care se discută chiar dreptul asupra terenului.
Nu toate înscrierile cântăresc la fel. O servitute de trecere pe o fâșie îngustă la marginea terenului poate fi perfect suportabilă, pe când o servitute de a nu construi care acoperă jumătate din parcelă îți poate strica tot planul. La fel, o ipotecă veche, aproape achitată, e cu totul altă poveste decât două ipoteci cu un sechestru în spate.
Servituțile care nu apar în cartea funciară
Unele sarcini există chiar dacă extrasul tace, pentru că izvorăsc direct din lege sau din felul în care sunt așezate terenurile. Cele mai frecvente sunt dreptul de trecere al unui vecin fără ieșire la drum și drepturile operatorilor de rețele electrice și de gaze asupra terenurilor pe care trec liniile și conductele lor.
Vecinul fără ieșire la drum
Articolul 617 din Codul civil îi dă proprietarului unui teren fără acces la calea publică dreptul de a trece pe terenul vecinului, pe traseul care produce cele mai puține pagube. Dreptul acesta nu se prescrie și se stinge abia când terenul înfundat capătă alt acces la drum. Codul îl așază printre limitele legale ale proprietății, motiv pentru care îl poți întâlni fără nicio mențiune în cartea funciară.
Articolul 618 adaugă o capcană pe care o văd rar explicată. Dacă lipsa accesului a apărut dintr-un act juridic, cum ar fi o vânzare sau un partaj, trecerea poate fi cerută numai celui care a dobândit partea de teren pe unde se trecea înainte. Altfel spus, dacă parcela ta a fost tăiată dintr-una mai mare, iar bucata rămasă în spate a pierdut ieșirea la drum, tu ești cel de la care se va cere trecerea.
Codul civil mai permite, la articolul 756, ca o servitute să se nască și prin uzucapiune, adică prin folosire îndelungată în condițiile legii. Pe Geoportal, uită-te la parcelele din spatele celei pe care o vrei și întreabă-te pe unde ies proprietarii lor. Dacă răspunsul e „prin terenul tău”, ai găsit problema înainte să devină a ta.
Stâlpi, cabluri și conducte
Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 le dă titularilor de licențe și autorizații din energie, în principal operatorilor de rețea, un drept de uz și o servitute de trecere pentru rețele și pentru accesul la ele, pe terenurile unde se află instalațiile. În jurul liniilor electrice și al conductelor de gaze se stabilesc și zone de protecție și de siguranță, în care construcțiile sunt limitate sau interzise. Un stâlp în colțul terenului nu e o tragedie, însă o linie aeriană care taie parcela pe diagonală poate face imposibilă casa pe care ai desenat-o deja în minte.
Dacă ai de gând să construiești, o asemenea zonă îți poate muta casa cu câțiva metri sau îți poate micșora serios suprafața pe care ai voie să ridici ceva. Ca să vezi unde se așază această verificare în drumul spre casa terminată, deschide ghidul actualizat SpinMag.org despre construcția caselor, care ia pe rând etapele construirii, începând cu terenul.
Ce vezi doar dacă mergi pe teren
Servituțile aparente se recunosc după semne, iar ochiul le prinde mai repede decât orice registru. O potecă bătătorită care traversează parcela sau o poartă în gardul vecinului care dă direct spre tine sunt întrebări pe care i le pui vânzătorului pe loc, la fel ca un capac de cămin ivit din iarbă. Ia cu tine extrasul din planul cadastral și compară limitele de pe hârtie cu gardurile reale.
Mai bine două vizite decât una, în zile și la ore diferite. Un drum folosit de vecini doar în sezonul muncilor agricole nu se vede într-o duminică de februarie. Iar dacă prinzi un vecin la poartă, zece minute de vorbă spun uneori mai mult decât un teanc de acte.
Certificatul de urbanism și celelalte verificări care completează extrasul
Certificatul de urbanism arată restricțiile publice care apasă pe teren, cum ar fi zonele de protecție sau interdicțiile temporare de construire, lucruri pe care cartea funciară nu le conține. Din 25 august 2026, el se eliberează după noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat prin Legea nr. 169/2026, care a înlocuit Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 350/2001.
Ce aduce Codul intrat în vigoare în august
Potrivit articolului 253 din noul Cod, certificatul de urbanism este actul de informare obligatoriu prin care autoritatea locală îți spune ce reguli și ce restricții se aplică imobilului. Certificatele emise înainte de 25 august 2026 își păstrează valabilitatea, așa că un document recent, obținut de vânzător pe legea veche, nu devine inutil peste noapte. Codul prevede și un certificat cerut doar pentru informare, potrivit exact pentru faza în care încă te gândești dacă semnezi.
Citește atent ce scrie despre regimul juridic și tehnic al terenului. Acolo apar, de regulă, zonele de protecție ale rețelelor și retragerile obligatorii față de drum, iar în vecinătatea unui monument istoric apar și avizele suplimentare pe care le vei avea de obținut. Dacă parcela intră într-o zonă cu interdicție temporară de construire până la aprobarea unui plan urbanistic, tot de aici afli.
Certificatul fiscal și dosarele din instanță
Certificatul de atestare fiscală, eliberat de serviciul de taxe și impozite locale, arată dacă proprietarul are datorii pentru teren, iar notarul îl cere oricum la semnare. Datoriile mari se pot transforma în executare silită și sechestru, care ajung apoi în cartea funciară. Între momentul în care apare o datorie și cel în care se notează sechestrul poate trece însă ceva timp.
Pentru procese ai la dispoziție portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro), unde poți căuta după numele părților. Nu orice litigiu legat de un teren e notat în cartea funciară, fiindcă notarea se face la cerere. O căutare după numele vânzătorului la instanțele din județ îți ia câteva minute și te poate scuti de o surpriză urâtă, iar dacă găsești un dosar despre revendicare sau servitute, cere lămuriri înainte de orice avans.
AEGRM, registrul care aici nu te ajută
Unii oameni caută ipotecile în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) și se liniștesc când nu găsesc nimic. Arhiva ține însă evidența garanțiilor asupra bunurilor mobile, cum ar fi utilajele sau creanțele. Pentru un teren, singurul registru care contează în privința ipotecii rămâne cartea funciară.
Ordinea în care aș face verificările
Aș începe cu extrasul de carte funciară și cu partea a III-a, aș continua cu vizita pe teren și cu actele de la primărie, iar la final aș lăsa notarul să blocheze cartea funciară prin extrasul pentru autentificare. Ordinea contează, pentru că fiecare pas îți spune dacă are rost să treci la următorul și, mai ales, dacă poți da vreun avans. Concret, le-aș lua așa:
- Cere vânzătorului numărul cărții funciare și numărul cadastral, apoi scoate singur un extras de informare de pe ePay.
- Citește rând cu rând partea a III-a și notează orice ipotecă, interdicție, sechestru sau servitute.
- Mergi pe teren cu extrasul din planul cadastral și caută urme de treceri, cabluri sau conducte.
- Obține un certificat de urbanism și întreabă la primărie de rețele și de zonele de protecție.
- Caută pe portalul instanțelor procesele vânzătorului și cere-i certificatul de atestare fiscală.
- Lasă notarul să ceară extrasul pentru autentificare, care blochează cartea funciară până la semnare.
Primele două puncte le poți face într-o seară, de acasă, înainte de orice vizionare serioasă. Nu semna antecontract și nu da bani până nu ai trecut măcar de ele, oricât de insistent ar fi agentul și oricâți cumpărători ar pretinde că mai așteaptă la rând.
Ultimul pas e o plasă de siguranță pusă chiar de lege. Potrivit Legii nr. 7/1996, extrasul de carte funciară pentru autentificare îl cere numai notarul și e valabil 10 zile lucrătoare. În acest interval registratorul nu mai face nicio altă înscriere în cartea funciară, cu excepția celei pentru care a fost eliberat extrasul, ceea ce te apără de scenariul în care vânzătorul ipotechează terenul cu o zi înainte de semnare.
Ce faci când extrasul arată o ipotecă sau o servitute
O ipotecă nu anulează vânzarea, dar trebuie stinsă și radiată ca terenul să ajungă la tine fără sarcini, iar asta se face adesea chiar din banii pe care îi plătești. O servitute rămâne în schimb pe teren și după vânzare, deci întrebarea corectă devine dacă poți trăi cu ea și cât valorează asta în preț.
Ipoteca e o problemă de ordine a plăților
Un teren ipotecat se poate vinde, de exemplu atunci când proprietarul vrea să închidă creditul cu banii din vânzare. De regulă, lucrurile trec prin bancă, care comunică soldul datoriei și condițiile în care își dă acordul, iar o parte din preț ajunge direct în contul creditului la semnare. După ce datoria se stinge, banca eliberează documentele necesare pentru radierea ipotecii.
Atenție la interdicția de înstrăinare notată lângă ipotecă. Cât timp ea figurează în cartea funciară, notarul nu va autentifica vânzarea fără acordul băncii în favoarea căreia a fost notată. Un avans dat direct vânzătorului pentru un teren aflat în situația asta e un risc greu de justificat, pentru că banii tăi nu sting nimic din datoria față de bancă.
Servitutea e o problemă de metri și de acte
Primul lucru pe care îl ceri este actul care a creat servitutea, fie contract, fie hotărâre judecătorească, pe care îl ai de la vânzător sau din dosarul cărții funciare de la OCPI. Din el afli pe unde trece fâșia și cât de lată e, dar și dacă servitutea are un termen. Apoi pui planul casei peste fâșia respectivă și vezi ce rămâne.
Codul civil enumeră la articolul 770 cauzele pentru care o servitute se stinge, printre care renunțarea celui care beneficiază de ea și neuzul timp de 10 ani. Articolul 772 permite chiar răscumpărarea unei servituți de trecere atunci când între folosul adus vecinului și paguba produsă terenului tău există o disproporție vădită. Toate acestea cer însă radierea din cartea funciară, adesea după un acord sau un proces, așa că nu cumpăra un teren pariind că scapi ușor de o servitute.
Rămâne negocierea. O servitute de trecere pe marginea terenului îi scade valoarea mai puțin decât una care îl taie în două, iar vânzătorul știe asta la fel de bine ca tine. Folosește ce ai aflat ca argument concret de preț, nu ca pe o nemulțumire vagă.
Un teren curat în acte e abia începutul casei
După ce extrasul și vizitele pe teren spun aceeași poveste, întrebarea nu mai e ce apasă pe parcelă, ci ce poți construi pe ea. Suprafața construibilă și retragerile față de vecini depind parțial de aceleași servituți și zone de protecție pe care le-ai descoperit deja. Munca de verificare nu se pierde, devine chiar punctul de plecare al proiectului.
Pentru etapele care urmează cumpărării, SpinMag.org, revistă online în limba română cu secțiuni dedicate construcțiilor și casei, tratează separat pașii construirii unei locuințe. Arhitectul și topograful vor lucra oricum cu documentele pe care le-ai strâns tu, așa că păstrează-le la un loc, în ordinea în care le-ai obținut.
Un extras de 20 de lei și câteva ore petrecute cu actele și pe câmp sunt un preț mic pentru liniștea de a ști exact ce cumperi. Graba, în schimb, iese aproape mereu mai scumpă decât pare în ziua semnării.
Întrebări frecvente
Cât timp rămâne valabil un extras de carte funciară pentru informare?
Extrasul pentru informare nu are un termen de valabilitate, pentru că arată situația terenului doar din momentul în care a fost emis. Unele instituții, cum ar fi băncile, au reguli proprii și cer extrase foarte recente. Pentru o cumpărare, cel mai sănătos e să ai unul scos în aceeași săptămână cu decizia, iar la semnare notarul va cere oricum extrasul pentru autentificare.
Poate proprietarul să vândă un teren ipotecat fără acordul băncii?
Dacă în partea a III-a e notată o interdicție de înstrăinare în favoarea băncii, vânzarea nu trece de notar fără acordul acesteia. Chiar și fără interdicție, ipoteca rămâne pe teren după vânzare, așa că un cumpărător prudent nu acceptă tranzacția fără un plan clar de stingere a datoriei. În practică, părțile stabilesc la notar, împreună cu banca, suma care pleacă direct în contul creditului.
Arată extrasul de carte funciară și datoriile la impozit ale vânzătorului?
Nu direct. O datorie la bugetul local apare în cartea funciară abia dacă s-a ajuns la sechestru, iar până atunci o vezi doar în certificatul de atestare fiscală. De aceea notarul cere ambele documente, iar tu poți să-l rogi pe vânzător să ți-l arate pe cel fiscal înainte de antecontract.
Ce se întâmplă dacă descopăr o sarcină după ce am semnat?
Dacă ai cumpărat prin notar, scenariul e foarte puțin probabil în privința sarcinilor înscrise, fiindcă extrasul pentru autentificare le arată și blochează cartea funciară până la semnare. Rămân totuși limitele legale și servituțile neînscrise, care nu apar în niciun extras. Dacă vânzătorul ți-a ascuns o asemenea situație, discuția juridică pornește de la garanția contra evicțiunii din Codul civil, iar un avocat are mai multe variante cu cât intervine mai devreme.
Cum verific sarcinile unui teren care nu are carte funciară?
Fără carte funciară, verificarea devine mai grea și mai puțin sigură. La primărie poți cere date din registrul agricol, iar titlul de proprietate și actele anterioare îți arată de unde vine terenul. Soluția curată rămâne ca vânzătorul să facă întâi cadastrul și intabularea, iar contractul să se semneze abia după ce terenul are carte funciară.
Poate un vecin să ceară drept de trecere pe terenul meu după ce l-am cumpărat?
Da, dacă parcela lui nu are acces la calea publică, articolul 617 din Codul civil îi permite să ceară trecerea pe terenul vecin care suferă cele mai puține pagube. Dreptul nu se prescrie, iar modul de trecere se stabilește prin înțelegere sau, când nu se poate, în instanță. Ca să nu fii surprins, verifică înainte de cumpărare dacă toate parcelele din jur au ieșire la drum.
Contează dacă terenul e în extravilan?
Contează, și încă mult. În extravilan, multe parcele agricole au ieșire doar pe drumuri de exploatare sau prin terenurile vecinilor, așa că întrebarea despre dreptul de trecere devine mai apăsătoare decât într-o stradă din oraș. Tot acolo pot trece linii electrice sau conducte, iar certificatul de urbanism îți spune dacă ai voie să construiești ceva sau nu.
Apar în extras ipotecile vechi, deja stinse?
Nu. Extrasul de informare arată doar înscrierile active, așa că o ipotecă radiată nu mai figurează în el. Dacă vrei să știi mai mult despre trecutul terenului, întreabă la OCPI cum poți consulta actele din dosarul cărții funciare, mai ales când prețul pare suspect de mic.
Pot primi autorizație de construire pe un teren cu servitute?
În multe cazuri, da, cu condiția ca proiectul să respecte traseul servituții și regulile de urbanism din zonă. O servitute de trecere pe margine rareori împiedică o casă, dar o servitute de a nu construi sau zona de protecție a unei linii electrice pot scoate din calcul o parte importantă din teren. Arhitectul lucrează oricum cu extrasul de carte funciară și cu certificatul de urbanism, așa că arată-i-le înainte să cumperi, nu după.
